Domenii
  Top Expert
1 djbrain 44355
2 subofferul 5220
3 robica 4610
4 krystyana84 3980
5 elena2008 2690
  Top Statistici
Membri inscrisi 96840
Intrebari 35993
Raspunsuri 164903
  Contact
nume
email
Introduceti textul din imagine
(pentru evitarea spam-ului):
Numar random
 
introduceti mesajul
email admin: adip.at.myexpert.ro
Consultanta ISO, Audituri Interne - Business Advising Team
Vizualizare intrebare
Intrebare
bullet digestia de Firona
ce reprezinta digestia?

Tags:
5
puncte
5211
vizualizari
27-04-2010 17:07:40
Data intrebarii:
(0.00 - 0 voturi)
Ratings: 
Pentru a putea bifa optiunea de notificare in email in cazul adaugarii de comentarii la aceasta intrebare trebuie sa fiti logat.
Daca nu aveti cont, click Aici
Raspunsuri
Comentariul lui:
27-04-2010 17:09:29
Data:
reprezinta transformarea alimentelor in substante necesare corpului  
* ComentariuVoturi: 17 Voteaza


Link sponsorizat

Comentariul lui:
27-04-2010 17:11:18
Data:
Procesul de digestie începe de fapt în gura, unde mâncarea este amestecata cu saliva, care contine un ‘lubrefiant’ pentru a usura transportul mâncarii si enzime care digera partial hrana. Amilaza salivara initiaza digestia principalei surse de hidrati de carbon, adica a amidonului, în molecule glucidice mai mici. Esofagul transporta mâncarea în stomac prin contractii asemanatoare unor unde.
În stomac, hrana este amestecata cu sucul gastric. Acesta contine acid gastric, mucus, enzime proteolitice care digera proteinele, enzime lipolitice implicate în digestia lipidelor. Acidul clorhidric produs în stomac în portiunea fornixului si a corpului gastric are rolul de a acidifia mediul gastric, omorând astfel cea mai mare parte din microbii înghititi. Alt rol al acidului este de a facilita digestia gastrica a proteinelor, enzima gastrica implicata, pepsina, având actiune optima la pH acid.
Mucusul gastric, secretat de celulele mucipare gastrice, are rolul de a apara celulele mucoasei gastrice de agresiunea acidului clorhidric si a pepsinei. La suprafata stratului de mucus pH este foarte acid, între 2 si 3, iar sub stratul de mucus, la suprafata celulelor, pH-ul este 7-8.

Celulele glandelor gastrice din fornixul si a corpul gastric secreta o enzima proteolitica sub forma inactiva, adica pepsinogenul. Acesta, sub actiunea acidului clorhidric, este transformat în pepsina, adica enzima activa. Pepsina desface proteinele, care sunt alcatuite din lanturi foarte lungi, de doua pâna la trei mii de aminoacizi, în peptide, care au molecule mult mai scurte, de câteva sute de aminoacizi, desfacând legaturi între anumiti aminoacizi. Stomacul produce în cantitati foarte mici lipaza, care initiaza digestia lipidelor (grasimilor). Alt rol al stomacului este acela de macinare- maruntire a alimetelor. Dupa aceste actiuni, continutul gastric este eliberat treptat, în cantitati mici, prin pilor, în duoden.
Urmatorul pas este duodenul, unde enzimele digestive secretate de catre pancreas si sucul biliar din vezica biliara completeaza si finalizeaza procesul de digestie. În primul rând, sucul gastric acid este neutralizat sub actiunea bicarbonatului secretat de pancreas, pentru ca actiunea principalelor enzime implicate în digestie nu se poate produce decât în mediu alcalin.
Glucidele sunt digerate diferit în functie de tipul de molecula. Astfel, cel mai important reprezentant, amidonul, a carui digestie a început deja în gura, sub actiunea amilazei salivare, continua sa fie digerat în duoden de catre amilaza pancreatica. Este desfacut în molecule din ce în ce mai mici, pâna la maltoza, adica un dizaharid alcatuit din doua molecule de glucoza. Maltoza este desfacuta apoi în componentele ei la nivelul marginii în perie a enterocitului, unde se gasesc dizaharidaze. Rezultatul este molecula consumata de toate celulele din corp pentru producerea de energie: glucoza.
Celelalte glucide, glucidele simple sau dizaharidele (sucroza, lactoza, izomaltoza, trehaloza) sunt digerate la nivelul marginii în perie a entrocitului, unde se gasesc dizaharidazele. Sucroza din zahar este desfacuta de catre sucraza în fructoza si glucoza, lactoza din lapte sub actiunea lactazei în glucoza si galactoza. La oamenii normali, odata cu avansarea în vârsta, cantitatea de lactaza scade, astfel încât consumul de lactate, si în special de lapte dulce poate induce manifestari ale maldigestie: crampe abdominale, balonari, borborigme, diaree.

Rezultatul acestui proces de digestie, glucoza si fructoza, sunt absorbite de catre celulele absorptive intestinale, enterocitele, trec în circulatia sanguina portala si ajung la ficat. Aici, în functie de necesitatile organismului sunt fie stocate sub forma de glicogen, un glucid complex, fie transformate în lipide sau aminoacizi, fie eliberate în circulatia sanguina sistemica pentru a fi consumate de catre celule. Absorbtia glucozei si fructozei are loc în special în intestinul subtire proximal (duoden, jejun), mai putin în ileon. 
* ComentariuVoturi: 19 Voteaza

Comentariul lui:
28-04-2010 10:13:13
Data:
Digestie poate însemna procesul de fagocitoză a celulelor sistemului imun, sau digestia hranei de către organismele pluricelulare, proces prin care se realizează desfacerea moleculelor mari de hidrocarbonate (polizaharide), grăsimi (lipide) şi proteine în molecule mai mici ca mono-, dizaharide, acizi graşi, aminoacizi, di- şi tripeptide, rezultând energie şi pe de altă parte substanţe necesare sintezei ţesuturilor organismului.

Astfel se poate deosebi :
o digestie intracelulară în vacuolele digestive din cadrul celulei şi
digestia extracelulară în afara celulelor pe traiectul digestiv intestinal.

La om procesul de digestie începe în gură se continuă apoi în stomac (gaster), intestinul subţire cu segmentele: duodenum, jejunum şi ileum (absorbţia hranei producându-se numai la nivelul intestinului subţire).

In gură hrana este triturată mecanic cu ajutorul dinţilor şi amestecată cu salivă, care asigură alunecarea bolului alimentar prin esofag (Oesophagus) în stomac. Saliva este produsă de către glanda parotidă (Glandula parotidea), glanda sublinguală (Glandula sublingualis) şi glanda submandibulară (Glandula submandibularis), secreţia salivară conţine enzima ptialină(amilaza salivara) care desface moleculele mari de polizaharide în molecule mai mici de olihgozaharide (de exemplu desface amidonul în maltoză).
In stomac este un mediu acid (pH 2), prin acidul clorhidric produs de mucoasa gastrică, la acest nivel se distrug germenii infecţioşi şi se produce denaturarea proteinelor, pepsina desface moleculele de proteine în molecule mai mici de peptide, sau colagenul (parte componentă esenţială a ţesutului conjunctiv). De asemenea în stomac este factorul care contribuie la favorizarea vitaminei B12 la nivelul ileumului. Prin mişcările peristaltice ale stomacului hrana parţial digerată (Chymus) va fi dirijată spre orificiul piloric (M. sphincter pylori) de unde ajunge în duoden.
Intestinul subţire este segmentul cel mai important de absorbţie a hranei, în duoden aciditatea produsă de sucul gastric este neutralizată prin bilă (produs de ficat), şi secreţia pancreasului (amilaza pancreatică).De asemenea în intestinul subţire este continuat procesul de digestie din gură prin desfacerea mai departe a zaharidelor prin enzimele lactază, maltază, sucrază în molecule şi mai mici de glucoză, fructoză, galactoză şi manoză, molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului subţire. Proteinele parţial digerate în peptide vor fi descompuse de enzima peptidază (tripsină, chimotripsină şi carboxipeptidază) în aminoacizi care la fel pot fi absorbite prin peretele intestinal. Grăsimile sau lipidele care apar sub formă de picături vor fi la început emulsionate de bilă şi lecitină în soluţii cu particule mai mici, care vor fi descompuse de enzima lipază în acizi graşi (monogliceride) care pot traversa la peretele intestinal care este lipofil. Numai 80 % din hrană este valorificat de organism prin procesul de digestie, absorbţia se produce printr-un proces de difuzie favorizată de aşa numită pompa osmotică a ionilor de sodiu şi potasiu (Na+, K+) care funcţionează prin diferenţa de concentraţie din sânge faţă de conţinutul intestinal.
Intestinul gros (Intestinum crassum) la acest nivel este resorbit 19 % apă din resturile de hrană nedigerate sosite din intestinul subţire, aceste resturi fiind apoi eliminate prin rectum şi apoi anus.
Durata digestiei la om după natura hranei poate dura între 33 ÅŸi 42 de ore, ajuns în rectum poate rămâne până la 5 zile, unde de fapt nu mai are loc nici un proces de digestie.  
* ComentariuVoturi: 19 Voteaza


Link sponsorizat

Comentariul lui:
30-05-2010 22:46:18
Data:
digestia este un proces fiziologic, proces in care organismul descompune hrana in particule cat mai mici, particule pe care ulterior le asimileaza. 
* ComentariuVoturi: 19 Voteaza

Comentariul lui:
01-09-2010 00:46:20
Data:
Un raspuns nu prea complex dar la obiect:P.Digestia reprezinta transformarea dea lungul tubului digestiv a hranei in particule necesare organismului! 
* ComentariuVoturi: 18 Voteaza


Link sponsorizat

Comentariul lui:
22-01-2011 13:19:08
Data:
Digestia este prelucrarea hranei pana cand substantele nutritive sunt aduse la forma cea mai simpla in vederea utilizarii lor. Consta in transformari mecanice (maruntire), fizice (dizolvare, umectare) si, mai ales, chimice (hidroliza). 
* ComentariuVoturi: 19 Voteaza

Comentariul lui:
09-02-2011 13:18:33
Data:
Procesul de digestie începe de fapt în gura, unde mâncarea este amestecata cu saliva, care contine un ‘lubrefiant’ pentru a usura transportul mâncarii si enzime care digera partial hrana. Amilaza salivara initiaza digestia principalei surse de hidrati de carbon, adica a amidonului, în molecule glucidice mai mici. Esofagul transporta mâncarea în stomac prin contractii asemanatoare  
* ComentariuVoturi: 18 Voteaza

Raspunde / Comenteaza
Adauga un comentariu / raspuns:
Va rugam sa selectati unul din campuri: Utilizator nou Utilizator inregistrat
Ataseaza fisiere» (Max 200KB)